Bujori, bujori,

Flori dragi mie,

Sunteți doar închipuire,

În obraji mi-ați pus culoare

Și pe gât o sărutare.

Bujori, bujori,

Împrăștiați în decor,

Dați sens nimicului

În candoarea infinitului.

Din verde faceți un fundal

Și din roșu un voal.

Un voal să nu mai văd nimic

Un voal să vă privesc timid.

Bujori, bujori,

Îmbibați în miresme,

Parfumul vostru-mi rămâne pe vecie

Esența reveriei mele din câmpie.

Când vă lăsați purtați în neștire

De o adiere răvășitoare

Ce vă transformă-n ispite goale.

Bujori, bujori,

Petale de licori,

Îmi dați o poftă de iubire

Cu a voastră vrajă vie

Și dintr-o mare veșnicie

Voi îmi sunteți ataraxie.

Bujori, bujori,

Flori dragi mie,

În prag de toamnă târzie

Pe mine mă orbiți de dor

Când ale voastre petale mor.

Și dintr-un ghem de floare rară

Rămâne pelinul împrăștiat în seară.

Bujori , bujori...

Autor: Antonia-Mihaela Nicolae