ASSM

View Original

Medicina sub Tâmpa - anul IV, semestrul al II-lea

În anul universitar 2020 - 2021, semestrul al II-lea (al anului IV) s-a desfășurat într-un scenariu hibrid, cursurile fiind ținute online, lucrările practice și stagiile desfășurându-se fizic fie în sălile de curs ale spitalelor, fie la Facultate. Cu alte cuvinte, la un an de zile după izbucnirea unei pandemii ce a creat agitație și teamă într-o lume întreagă, lucrurile au ïnceput să redevină cât de cât la normal. Comparativ cu anii precedenți, anul IV nu este un an care să ridice prea multe probleme, însă poate și desfășurarea parțial online a acestuia a mai destins puțin atmosfera întrucât dacă să te concentrezi timp de 2/3h într-o sală de curs poate fi dificil, din confortul casei tale este deja o altă poveste.

Materiile studiate în acest semestru sunt: chirurgie generală, chirurgie plastică şi microchirurgie reconstructivă, urologie, deontologie medicală și bioetică, medicina muncii şi boli profesionale, îngrijiri paliative, farmacologie clinică și ultrasonografie.

  1. Chirurgie Generală

Chirurgia generală reprezintă cea mai importantă materie din punct de vedere al numărului creditelor, având cel mai mare număr din semestrul al doilea. Cadrul didactic îndrumător al cursului este Șef lucrări dr. med. Cătălin Mișarcă, iar cursul este susținut de două ori pe săptămână. În cazul anului nostru (anul universitar 2020-2021) cursul a avut loc în format online, lucru, care pot spune ca a fost avantajos, având în vedere complexitatea și dificultatea materiei. Cursul este vast cu un număr de 14 teme abordate, unele dintre acestea necesitând mai multe săptămâni de predare. Printre cele mai importante teme abordate se numără: patologia tiroidiana, patologia glandei mamare, patologia tubului digestiv, hernia peretelui abdominal, eventrația, eviscerația etc. Toate cursurile au fost puse la dispoziție de cadrul didactic pe platforma E-learning, iar acestea sunt suficiente pentru promovarea examenului, nefiind necesare alte materiale. În timpul predării, numeroase noțiuni din curs sunt explicate cât mai simplu și ușor de înțeles, așadar, participarea la curs aduce un plus procesului de învățare. 

În ceea ce privește lucrările practice, acestea s-au desfășurat de două ori pe săptămână, în format fizic, în sala de curs a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov. Acestea s-au desfășurat cu un număr restrâns de studenți, sub îndrumarea mai multor cadre didactice, printre care: Asistent Dr. Med. Mircea Daniel HOGEA, Șef Lucrări Dr. Med. Călin Pavel COBELSCHI, Asistent Dr. Med. Alfred Redalf Alen GHEORGHIU, dar și Șef lucrări Dr. Med. Cătălin Mișarcă. În cadrul lucrărilor practice sunt abordate aceleași patologii ca și în cazul cursului, însă maniera pedagogică a fiecărui profesor diferă, la fel gradul de dificultate și aprofundarea subiectelor discutate. 

Examenul din sesiune a fost unul oral. Acesta a reprezentat un stresor important, nu numai din cauza numărului mare de cursuri, dar și din cauza varietății și complexității acestora, chirurgia generală fiind, la rândul său, o specialitate medicală complexă. Totodată, metoda de desfășurare a examenului a fost un element de noutate, deoarece acesta s-a desfășurat în premieră sub forma unei evaluări orale, așadar nimeni nu a știut la ce să se aștepte. Pot spune că a fost un examen stresant, în care așteptările cadrului didactic ne erau necunoscute (neavând ce informații să putem obține de la studenții mai mari), dar care s-a dovedit, în cele din urmă, a fi un examen abordabil, în care puteai primi întrebări auxiliare, care te ajutau să îți amintești materia. Este de menționat faptul că în anii precedenți examenul s-a desfășurat sub formă scrisă, baremul fiind unul exigent, bazat pe cursurile predate. Din acest motiv, examenul era destul de problematic, cu o promovabilitate destul de scăzută și note în general mici. 

2. Chirurgie plastică şi microchirurgie reconstructivă

Cursurile au fost susținute de către Șef lucrări Dr. Med. Ovidiu Dan GRIGORESCU sub varianta online, o dată la două săptămâni. Acestea s-au desfășurat seara, iar cadrul didactic reușea de fiecare dată să ne capteze atenția cu diverse scheme, desene și imagini foarte folositoare. Cursul a abordat subiecte precum: plăgi, grefe, lambouri, maladia Dupuytren, sindroame de compresiune, degete în resort, tumori chistice sinoviale, tratamentul arsurilor, tratamentul chirurgical al tumorilor maligne și chirurgia estetică. 

Pot spune că participarea la cursuri a fost avantajoasă, deoarece am primit explicații suplimentare, care urmau a fi folosite în cadrul lucrărilor practice. Acestea s-au desfășurat o dată la patru săptămâni, fiecare întâlnire având loc în sala de curs a Spitalului Clinic Județean de Urgență, și având o durată de aproximativ 4 ore. În cadrul lucrărilor practice, au fost discutate patologiile predate la curs, iar informația era aplicată pe cazurile reale din arhiva domnului doctor, ceea ce a făcut participarea la stagii într-adevăr interesantă. Astfel, am avut posibilitatea de a vedea imagini cu diverse patologii, cu pașii operatori dar și cu evoluția cazului, lucru care, în opinia mea a fost foarte util. 

Examenul din sesiune a fost unul grilă, cu un număr de 18 întrebări complement multiplu, având un format asemănător celor de la materia Semiologie Chirurgicală, predată de același cadru didactic. Întrebările au fost de o dificultate medie, însă aproape toate răspunsurile te puteau induce în eroare dacă nu acordai o atenție sporită întrebărilor. Întrebările au fost concepute strict pe materia pusă la dispoziție de cadrul didactic. Cu alte cuvinte, un sfat este ca, în momentul în care vă pregătiți pentru examen, să acordați o deosebită importanța detaliilor (cursurile nu sunt numeroase, ceea ce face posibil un studiu cât mai atent) și bineînțeles, înainte să alegeți un răspuns la examen, să îl reciți și să fiți siguri că ați acordat atenție tuturor noțiunilor.

3. Urologie

Cursurile la materia urologie s-au desfășurat sub îndrumarea domnului Conferențiar Dr. Med. Ioan SCÂRNECIU, prodecan al Facultății de Medicină. Acestea au avut loc o dată pe săptămână, cu o durata a unui curs de aproximativ doua ore. Numărul cursurilor a fost de 14, iar o parte din temele abordate au fost: Semiologia clinică a aparatului urinar și uro-genital, Adenomul de prostată, Cancerul de prostată, Tumorile uroteliale înalte și joase ale vezicii urinare, Litiaza urinară, Infecții nespecifice și specifice ale aparatului uro-genital, Cancerul penian, Tulburări de dinamica sexuală etc. Totodată, pe lângă toate cursurile predate, am avut la dispoziție pe platforma E-learning, cartea Urologie clinică, Autori: Dr. Ioan Scârneciu, Dr. Sorin Lupu, Dr. Camelia C. Scârneciu. 

Lucrările practice s-au desfășurat în fiecare săptămână, sub îndrumarea mai multor cadre didactice printre care amintim: dr. med. Ioan SCÂRNECIU, Șef lucrări Dr. Med. Marius NECULOIU, Dr. Med. Laurian Ștefan MAXIM. Locațiile de desfășurare au variat în funcție de grupă, în cazul meu fiind vorba de Institutul de Cercetare - Dezvoltare al Universității Transilvania. Alte laboratoare s-au ținut în corpul J al Universității Transilvania.

În cazul laboratoarelor susținute de Șef lucrări Dr. Med. Marius NECULOIU, la care am participat personal, noțiunile discutate la curs au fost abordate sub forma unor cazuri clinice. Ne-a fost introdusă schema de prezentare a unui caz clinic, urmând ca la fiecare laborator să abordăm patologii diferite. La finalul semestrului trebuia să fim capabili să rezolvăm singuri un caz, pornind de la informațiile furnizate de cadrul didactic. Astfel, trebuia să trecem prin tot algoritmul logic, pornind de la antecedentele pacientului, istoricul bolii actuale, examenul obiectiv,  până la diagnosticul prezumtiv, confirmarea diagnosticului cu investigații paraclinice, diagnostic diferențial, tratament, prognostic și particularitățile cazului. Pe lângă toate acestea, au fost abordate noțiuni despre sondajul vezical și ureteral, investigații paraclinice, palparea prostatei etc. Totodată, am avut ocazia de a recunoaște diversele sonde folosite în practica medicală, cât și oportunitatea de a palpa prostata folosind o machetă.

În ceea ce privește examenul de la lucrările practice, acesta a constat în două probe, prima fiind analiza unui caz clinic și prezentarea unei etape din schema de prezentare a cazului clinic iar cea de-a doua, fiind identificarea unei sonde sau palparea prostatei pe manechin și identificarea patologiei, dacă este cazul. Examenul a fost notat cu Admis/Respins. Examenul din sesiune a fost de tip grilă, complement simplu, cu un număr de aproximativ 40 de întrebări, de dificultate medie. Este un examen destul de dificil care nu trebuie trecut cu vederea.


4. Deontologie medicală. Bioetică

Cadrele didactice responsabile de această materie au fost Prof. Dr. Med. Liliana Marcela ROGOZEA, Prorector cu relații publice din cadrul Universității Transilvania și Prof. Habil. Dr. Med. Lorena DIMA, director al Departamentului de Discipline Fundamentale, Profilactice și Clinice. Cursul s-a desfășurat o dată la două săptămâni fiind prezentate teme precum: Noțiuni introductive în Etică, Morală și Deontologie, Drepturile și Obligațiile personalului medical și ale pacientului, Consimțământul informat, Etica Cercetării Științifice etc.

Laboratoarele au avut loc în maniera fizică, în amfiteatrul corpului J al Universității Transilvania, o dată la 4 săptămâni, sub îndrumarea mai multor cadre didactice, precum Asistent Drd. Med. Dan CONSTANTIN și Dr. Med. Ionuț-Horia CIORICEANU. În cadrul acestor întâlniri au avut loc dezbateri pe diverse cazuri de etică medicală și discuții libere, prezența fiind obligatorie în procent de 100%. 

Promovarea acestei materiei a constat dintr-o notă finală obținută prin îndeplinirea mai multor cerințe. Prima cerință a constat în realizarea unui proiect în echipă, mai exact realizarea unui referat pe o temă aleasă aleatoriu din mai multe teme puse la dispoziție de către cadrul didactic îndrumător la lucrările practice. Pentru redactarea referatului, studenții au trebuit să respecte câteva criterii stricte de redactare și să folosească un anumit tip de citare a bibliografiei, diferit pentru fiecare echipă. Pe lângă referat, a fost necesară și efectuarea unei prezentări power-point care a fost prezentată ulterior în fața colegilor. Acest proiect a valorat 3 puncte din nota finală. Încă câte 3 puncte a valorat și rezolvarea a încă 2 cerințe obligatorii. Cea de-a doua cerință a fost reprezentată de realizarea unei analize a unui caz de etică medicală propus individual, iar cea de-a treia cerință a constat din analiza unui caz de etică medicală propus de cadrul didactic și distribuit fiecărei grupe.

Link-uri utile:

  1. GHID PENTRU REDACTAREA ŞI PREZENTAREA LUCRĂRII DE LICENȚĂ MEDICINĂ, Universitatea Transilvania din Brașov: https://medicina.unitbv.ro/images/Licenta_si_disertatie/2020/GHID/01._Ghid_licenta_MD.pdf.

  2. Bibliografie: https://www.citethisforme.com/ (este util pentru a observa cum arată diferitele tipuri de citare).


5. Medicina muncii şi boli profesionale 

Cursul a fost susținut de Șef lucrări Dr. Med. Lavinia BUVNARIU și a avut loc o dată la două săptămâni. Au fost abordate subiecte precum Noxele profesionale și Bolile profesionale prin expunere la diferite tipuri de agenți. Examenul din sesiune a fost compus din 10 întrebări grilă de tip complement simplu din materia predată. Suportul de curs a fost reprezentat de o carte pusă la dispoziție de cadrul didactic.


6. Îngrijiri paliative

În opinia mea această materie a fost una dintre cele mai interesante și interactive materii din anul IV, datorită modului de predare. Cursurile au avut loc o dată la două săptămâni sub îndrumarea Conferențiar Dr. Med. Daniela Viorica MOȘOIU, iar laboratoarele au avut loc în fiecare săptămână în manieră fizică, la Centrul de Studii pentru Medicină Paliativă de pe strada Piatra Mare, numărul 1, sau online, atât sub îndrumarea doamnei conferențiar, cât și sub îndrumarea doamnei Dr. Med. Mirabela Mihăilescu. Atât cursurile, cât și lucrările practice îndrumate de către Conf. Dr. Med. Daniela Moșoiu și de către Dr. Med. Mirabela Mihăilescu, au ieșit din tiparul clasic cu care suntem cu toții obișnuiți în care cadrul didactic predă și elevul/ studentul ascultă. În timpul lucrărilor practice studenții au fost încurajați în permanență să răspundă, însă nu cu clasicul răspuns care fie e corect, fie e greșit, ci să formuleze o opinie și treptat întreaga grupă să ajungă la acel răspuns “corect”. Consider că această metodă de predare a fost una dintre cele mai eficiente metode de predare cu care m-am întâlnit până acum.

Cursul a fost împărțit în mai multe capitole, începând de la introducerea în Îngrijiri Paliative, unde am auzit pentru prima oară de conceptul de suferință totală introdus de Dame Cicely Saunders, fondatoarea îngrijirii paliative moderne, până la noțiuni despre familie, durere totală, doliu, starea terminală, comunicarea unei vești proaste și multe alte subiecte foarte interesante. Fiecare curs a fost cât se poate de interactiv, fiind folosite toate resursele posibile pentru o înțelegere cât mai completă, de la întrebări deschise adresate studenților, probleme de calcul ale dozelor, filmulețe de pe Youtube, scheme, ghiduri vizuale și imagini. Pe lângă aceste cursuri și materiale suplimentare puse la dispoziție pe platforma E-learning, am putut accesa tot pe E-learning, o platformă foarte interactivă numită ERASMUS + EDUPALL, în care puteam accesa mai multe module de cursuri interactive cu un echivalent a 30 de ore de studiu. Acestea au servit ca materiale suplimentare folosite pentru pregătirea pentru lucrările practice. 

Pe parcursul semestrului, am avut de redactat un referat cu titlul “Limitele Medicinei”, pornind de la un articol recomandat de către Conf. Dr. Med. Daniela Moșoiu. Nu au trebuit respectate anumite criterii de redactare, iar articolul recomandat a fost strict un punct de plecare, fiecare student având libertatea de a se îndrepta către orice direcție tematică în ceea ce privește limitările medicinei. Prin referat, Conf. Dr. Med. Daniela Moșoiu a dorit să cunoască opinia fiecărui student pentru a ne putea a înțelege diversele puncte de vedere în cadrul cursurilor sau lucrărilor practice.

În ceea ce privește lucrările practice, acestea au fost foarte interactive și educative. De obicei, pentru fiecare laborator era necesar să citim anumite cursuri și să vizionăm anumite videoclipuri încărcate pe platformă. Acest lucru este foarte recomandat pentru a putea înțelege exercițiile și activitățile din laboratorul practic. În cadrul acestor întâlniri am avut numeroase ocazii de a exersa prin jocuri de rol, comunicarea unor vești proaste, ascultarea activă, realizarea unei evaluări holistice, dar și exersarea unor deprinderi de a diagnostica durerea și de a prescrie un tratament. Aceste subiecte au fost și o parte din temele abordate la examenul de la laboratorul practic, un examen oral, în care am primit un caz pentru care trebuia să punem un diagnostic complet de durere și să elaborăm schema de tratament. Totodată au existat întrebări și din durere, stare terminală, comunicare, reacții emoționale, doliu, evaluarea holistică, evaluarea spirituală, escare, toate acestea în contextul unui caz clinic.

Examenul final din sesiune a fost alcătuit din o serie de întrebări grilă de tip complement multiplu cu timp de gândire 1 minut pentru fiecare grilă. 

7. Farmacologie clinică 

Această materie vine în completarea materiei studiate în anul III, însă, accentuează aspecte precum modul de realizare al studiilor clinice, farmacocinetica și farmacodinamia, variabilitatea interindividuală în răspunsul la tratament, farmacogenomica, prescrierea rațională în afecțiuni neuro-psihice, respiratorii, cardiovasculare, infecțioase, în oncologie etc. Atât cursurile, cât și laboratoarele s-au desfășurat sub îndrumarea Prof. Habil. Dr. med. Lorena DIMA.

În cadrul laboratoarelor, au fost discutate temele abordate la curs și au fost aplicate cunoștințele pe diverse cazuri clinice. Totodată, au fost recapitulate și noțiunile de redactare a unei rețete, cât și rezolvarea unor probleme de farmacocinetică și farmacodinamie. Laboratorul s-a desfășurat fizic, în corpul K, o dată la 4 săptămâni, cu o durată de 4 ore. 

Examenul din sesiune a fost tip grilă-complement multiplu, cu un număr de 48 de întrebări destul de dificile, și cu o arie vastă de teme abordate.

8. Ultrasonografie

Această materie s-a desfășurat într-o manieră asemănătoare cursului de Radiologie din primul semestru al anului IV. Îndrumătorul de curs a fost Șef lucrări Dr. Med. Rosana Mihaela MANEA, care s-a ocupat si de laboratoarele practice din prima parte a semestrului, abordând noțiuni de ecografie abdominală. La finalul semestrului, sub îndrumarea domnului Asistent Dr. Med. Horațiu RUS, au fost introduse noțiuni de ecografie cardiacă, fiecare student având ocazia să încerce să realizeze o ecografie cardiacă. Cursurile s-au desfășurat săptămânal, iar laboratoarele practice au avut loc fizic o dată la 4 săptămâni, în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov, unde am avut ocazia de a  realiza ecografii abdominale unii pe alții, sub îndrumarea doamnei doctor. Cu toate acestea, săptămânal existau laboratoare online, în care au fost prezentate imagini ecografice cu diverse patologii.

Examenul din sesiune a fost alcătuit din mai multe grile tip complement simplu/multiplu. A fost un examen abordabil, deoarece această materie a avut ca și scop familiarizarea studenților cu noțiunile elementare de ecografie, dar mai ales cu înțelegerea imagistică a anatomiei normale, împreună cu o parte din cele mai importante patologii întâlnite.

Ca și impresie generală, semestrul 2, al anului 4 a fost un semestru destul de intens, în care trebuia să fii la zi cu anumite materii, însă, de cele mai multe ori, am avut suficient timp liber și pentru alte activități precum voluntariatul.

A fost un semestru în care online-ul și offline-ul au încercat să se completeze armonios, însă pot spune că uneori am simțit lipsa interacțiunii cu pacienții, mai ales fiind vorba de un an clinic în care este foarte important să vezi și cazuri reale, nu doar pe hârtie.

Însă, apreciez deosebit de mult efortul tuturor cadrelor didactice, întrucât permanent au încercat să ne aducă cât mai aproape de ceea ce înseamnă interacțiunea reală cu pacientul.

Autor: Bujor Andreea Maria