Nu te iubesc

când îmi alini suferința

sau lacrimile

din zilele de amărăciune

care îmi dictează existența

fără rețineri de vreo natură,

fără jenă pentru rănile inimii mele

ori fără milă pentru viața mea.

Nu te iubesc

nici când mă protejezi

cu colții dezgropați doar pentru mine,

când îi înfigi

în orice temere pe care o am

și, cu răbdare, aștepți să moară;

și un infinit de ar dura,

ai fi acolo, mereu.

Sau când îmi catifelezi durerea

cu bunătatea ta sinceră și eternă,

în ciuda îndoielilor mele.

Nu te iubesc,

căci iubirea e prea puțin,

e infim

în fața a tot ce simt pentru tine,

a tot ce aș face să te salvez,

să te păstrez vie,

a tot ce aș nimici în univers

pentru a-ți aduce fericirea.

Nu e iubire, e mai presus.

Autor: Brighite Opriș