Autor: Viorelia Cămărășan

Primul semestru al anului doi nu mi-a părut a fi mai dificil față de primul an, poate pentru că am început puțin să înțeleg cum se învață.

Materiile pe care le-am parcurs în primul semestru au fost, după cum urmează: anatomie 3 (neuroanatomie), fiziologie 2, genetică 1, BVP 1 (modulele de virusologie și parazitologie), histologie 1, nutriție și limba modernă.

Anatomie 3 – profesorul îndrumător de curs este șef de lucrări dr. medic Sebastian Toma. Din punct de vedere al modului de desfășurare a cursului, perioada pandemiei și-a spus cuvântul, astfel că toate cursurile și laboratoarele s-au desfășurat în mediul online, pe platforma universității. Cursurile nu sunt la fel de interactive ca cele fizice, în aceste condiții, însă domnul dr. interacționează cât mai mult posibil atunci când se poate, folosindu-se de suport în format .ppt pentru a preda și de video-uri scurte, uneori, pentru a ne ajuta să înțelegem (în absența unei table). Suportul de curs este suficient pentru a forma o bază pentru neuroanatomie, dar se pot folosi și alte surse și platforme de învățare. În mare, la anatomie 3, se discută despre anatomia sistemului nervos (măduva spinării, trunchiul cerebral, cerebelul, emisferele cerebrale etc).

În cadrul laboratorului, se aprofundează materia, cu mici diferențe în funcție de cine susține laboratorul, în sensul că fiecare se folosește de o anumită sursă, datele, în final, fiind totuși aceleași.

Examenul de curs a fost tip grilă, complement multiplu, pe platforma e-Learning, iar examenul practic s-a desfășurat tot pe platformă, oral. Practicul a reprezentat 30% din media finală, restul de 70% fiind examenul de curs. Gradul de dificultate nu a fost exagerat, dar era nevoie ca noțiunile să fie bine fixate.

Dacă aș mai da încă o dată colocviul și examenul de curs, m-aș axa pe trunchiul cerebral, talamus, emisfere, vascularizație și tracturi. Pentru a învăța, eu am folosit suporturile de curs și laborator, plus alte surse (Gray’s Neuroanatomy).

Fiziologie 2 – cursul este ținut de doamna profesor dr. medic Ioana Agache, iar laboratorul de asistent dr. medic Codruț Ciurea. Din nou, ambele s-au desfășurat în mediul online, pe platforma universității. La începutul fiecărui curs, doamna dr. revizuiește și răspunde întrebărilor adunate și trimise de-a lungul săptămânii și mereu ni se amintește la finalul cursului să îi trimitem întrebări, pentru a ne ușura procesul de învățare. Suportul de curs al doamnei dr. este în format .ppt. Ca ajutor auxiliar, pentru a aprofunda și a înțelege mai ușor, eu am folosit două tratate de fiziologie arhicunoscute  – Guyton și Boron. Guyton este foarte util pentru că explică mecanismele într-un mod facil și accesibil.

Examenul de curs a fost tip grilă, complement multiplu și cu un grad de dificultate destul de ridicat. Examenul practic a constat în câteva întrebări cu răspunsuri scurte. Procentul a fost de 80% și, respectiv, 20% pentru colocviu. De menționat la colocviu este faptul că dacă nu răspunzi de nota 5 la fiecare dintre întrebări, nu ești considerat admis, cu toate că media cumulată a întrebărilor ar depăși nota 5.

Din punctul de vedere al materiei, pentru mine, fizio 2 a însemnat un fel de premergător pentru tot ce va însemna cardiologia și endocrinologia. Materia din semestrul I a fost „împărțită” în două mari teme – cardiovascular și endocrin. Am învățat mecanisme fiziologice de bază ale sistemului cardiovascular, iar la laborator am acumulat cunoștințe de bază despre EKG. În ceea ce privește sistemul endocrin, am bifat toate glandele endocrine/mixte importante ale organismului. Pe lângă acestea, au fost introduse noțiuni despre rinichi și sistemul nervos, noțiuni asupra cărora s-a revenit în semestrul următor mai detaliat.

Pe ce ar trebui să se axeze viitorii studenți de anul doi? Pe tot, pe scurt. Consider că fiziologia trebuie învățată cât mai bine și cu cât mai multă răbdare. Este o materie importantă, o cărămidă de bază pentru materii ulterioare (fiziopatologie) și nu doar atât. Este important să înțelegem logic mecanismele fiziologice ale organismului.

BVP 1 - într-un cuvânt „microbiologia” - este împărțită în trei „module”, fiecare corespunzând unei litere din acronim (bacteriologie, virusologie, parazitologie). În primul semestru, s-au studiat părțile de virusologie și parazitologie. Doamna conferențiar dr. medic Mihaela Idomir susține cursul, iar laboratorul este susținut atât de asistent dr. medic Cristian Constantinescu, cât și de dr. Idomir.

Examenul de curs și colocviul s-au susținut pe platforma universității și au fost tip grilă, complement multiplu, cu mențiunea că au fost prezente și poze de recunoscut și de scris, pe baza cerințelor, despre parazitul identificat. Procentul a fost 80% și 20%.

Suportul de curs este suficient, nu am folosit alte auxiliare. În mare, se vorbește despre cele mai importante virusuri și prinicipalii paraziți. Este o materie care mi-a plăcut mult, iar dedicarea și blândețea doamnei dr. Idomir a făcut-o și mai plăcută. Cantitativ, e destul de mult de învățat, dar materia este bine structurată și asta ușurează mult procesul. Ca ultimă mențiune, aș dori să adaug faptul că prezența la curs nu este obligatorie, dar pentru prezență se acordă un mic punctaj suplimentar, tocmai pentru a ne stimula să participăm în număr cât mai mare.

Genetică 1 – la genetică, atât cursul, cât și laboratorul sunt susținute de dr. Sebastian Toma. Desigur, nici genetica nu a făcut excepție de la predarea online pe platforma e-learning. Examenul scris a fost tip grilă, iar colocviul oral, cu procente de 80% și 20%. Cursurile s-au concentrat pe noțiuni de bază despre ADN, structura genelor, cum se transmite informația ereditară, iar orele de laborator ne-au învățat despre arborii genealogici (care au reprezentat și subiect la colocviu), bandări, mitoză și meioză. Gradul de promovabilitate este unul ridicat, examenele nu sunt dificile, întrucât materia în sine este destul de ușoară, chiar dacă poate la început e ușor derutant să întâlnești termeni noi. Suporturile de curs și laborator sunt suficiente, nu am folosit auxiliare. Laboratoarele sunt interactive, în sensul că la fiecare laborator eram nominalizați pentru a „răspunde”, ca să ne obișnuim și să exersăm pentru colocviu.

De asemenea, dacă aș da din nou examen la genetică 1, aș fi mai atentă la mitoză și meioză, la mecanismele moleculare ale expresiei genice și la modul de transmitere a informației ereditare, întrucât aceasta vor fi folositoare și semestrul următor. Per total, este o materie frumoasă și interesantă, care poate fi mult aprofundată de cei pasionați de această ramură.

Histologie 1 – primul semestru de histologie s-a concentrat pe introducerea unor noțiuni de bază despre țesuturi. Cursul a fost susținut de șef de lucrări dr. medic Florin Grosu, iar laboratorul de șef de lucrări dr. medic Alexandra Lostun. Examenul a fost tip grilă, complement multiplu, la fel și colocviul. Cursul nu este unul tocmai interactiv, neavând prea mult dialog cu domnul dr., întrucât materia este de așa natură, cursurile incluzând numeroase poze de studiat. La laborator ni s-au arătat poze cu lamele, scopul lor fiind acela de a sedimenta materia de la curs. Suportul de curs este suficient pentru a fixa baza. Pentru aprofundare și o mai bună înțelegere, recomand folosirea surselor suplimentare. Histologia este o materie care, pentru mine, a fost dificilă și am considerat-o ca fiind una dintre provocările anului doi.

Nutriție – îndrumătorul de curs este doamna profesor dr. medic Alina Pascu, care este totodată îndrumătorul de curs la fiziopatologie (materie studiată în anul trei). Nutriția nu are parte de laborator și cursurile se țin o dată la două săptămâni, pe e-Learning. Ne-au fost prezentate câteva noțiuni introductive despre principiile alimentare, metabolism, nutriție enterală și despre diabet. Examenul a constat din câteva întrebări cu răspunsuri scurte, la fiecare fiind necesară minim nota 5 pentru a promova.