Medicina sub Tâmpa - anul IV, semestrul I

După o perioadă de timp îndelungată în care pandemia cu virusul SARS-Cov-2 nici pe departe nu ajunsese la un deznodământ, acest prim semestru al anului IV a reprezentat într-o oarecare măsură o încercare de întoarcere la viața de dinainte de pandemie. Însă cum această întoarcere nu mai este posibilă, anul universitar 2020-2021 a întâmpinat și el numeroase obstacole. În octombrie 2020, vaccinarea nu era încă o opțiune în lume și în România, motiv pentru care semestrul I al acestui an s-a desfășurat în primele 3 săptămâni în scenariu hibrid, iar, mai apoi, din cauza incidenței crescute a cazurilor de Covid-19 în Brașov, integral în mediul online. Cu toate acestea, câteva luni mai târziu, în ianuarie - februarie 2021, vaccinarea studenților a devenit posibilă și atmosfera s-a mai liniștit, făcând chiar posibilă desfășurarea unor examene fizic. 

Semestrul întâi al anului IV este un semestru mai liniștit, studentul are deja 3 ani de experiență în mediul academic. Este anul în care, după o lungă perioadă de timp, se face tranziția finală între materiile preclinice și cele clinice. Este, fără excepție, “cel mai clinic an” de până acum.

Materiile studiate în semestrul întâi al anului IV sunt: igienă, ortopedie și traumatologie, medicină internă, metodologia cercetării ştiințifice medicale, neurochirurgie, radiologie și imagistică medicală și pneumologie.

1. Igienă

Cursurile și lucrările practice au fost coordonate de către Dr. Lavinia Buvnariu și au avut loc o dată la 2 săptămâni. La curs se discută noțiuni de cultură generală despre igiena și toxicologia mediului. Examenul a constat în 10 întrebări de tip grilă – complement simplu.

2. Ortopedie și traumatologie

  Cursurile au fost ținute săptămânal de către Șef Lucrări Dr. Med. Radu Dan NECULA, iar lucrările practice de către: Șef lucrări dr. med. Radu Dan Necula, Asistent Dr. Med. Ion Călin Răuția, Dr. Med. Mihai Rădulescu și Asist. Univ. Dr. Med. Florin Sabou. Materia de curs a cuprins noțiuni generale de morfofiziologie osoasă, etiopatogenia, mecanismele de producere, simptomatologia, diagnosticul și tratamentul fracturilor, fiind studiate pe rând toate tipurile de fracturi (ale membrului superior, pelvin, fracturile bazinului și ale coloanei vertebrale etc.), precum și traumatismele articulare (entorse, luxații). Fiecare curs a fost însoțit la final de o mică demonstrație practică în care Șef Lucrări Dr. Med. Radu Dan Necula prezintă cum se poate realiza reducerea unui anumit tip de fractură, diferite instrumente medicale utilizate în ortopedie și nu numai.

Bibliografia de examen a fost reprezentată de cursurile Șef lucrări Dr. Med. Radu Dan Necula. Examenul practic a fost oral (admis/respins) și a constat din câteva întrebări și o discuție cu profesorul îndrumător de stagiu. Examenul teoretic a constat din 20 de întrebări tip grilă – complement simplu într-un timp de lucru de 20 de min. 

3. Medicină Internă

  Medicina Internă este, cu siguranță, cea mai dificilă disciplină studiată în anul IV - semestrul I și printre cele mai provocatoare și importante materii studiate pe timpul facultății.

Dacă, cum ar spune Michael Phelps “The problem with heart disease is that the first symptom is often fatal.”, când vine vorba de studiul cardiologiei, un singur mecanism fiziologic neînțeles în ceea ce privește sistemul cardiovascular este fatal pentru înțelegerea unei palete largi de patologii cardiovasculare. Însă, cardiologia rămâne o disciplină fascinantă, însuși Leonardo Da Vinci lăsând la o parte arta pentru a reprezenta grafic pentru prima dată traiectul arterelor coronare sau pentru a descrie defectul de sept atrial.

        Cursurile sunt susținute de 2 ori pe săptămână - un curs este ținut de către Conferențiar Dr. Med. Elena BOBESCU și un curs de către Prof. Habil. Dr. Med. Diana ȚÎNȚ. Lucrările practice s-au ținut de 2 ori pe săptămână (în scenariul online) de către: Conf. Dr. Med. Elena Bobescu, Prof. Habil. Dr. Med Diana Țînț, Asist. Dr. Med. Horațiu Rus, Șef Lucrări Dr. Med. Alina Bisoc, Asist. Dr. Med. Ana Maria Voichița Boțianu, Șef lucrări Dr. Med. Tiberiu Nedeloiu, Dr. Med. Alexandru Covaciu. Cât timp semestrul s-a desfășurat în scenariu hibrid, lucrările practice s-au ținut fie în corpul J, fie la Institutul de Cercetare - Dezvoltare al Universității Transilvania din Brașov.

         Materia de curs de cardiologie este împărțită și predată sub forma a două capitole mari: tulburările de ritm și tulburările ischemice sunt predate de către Conf. Dr. Med. Elena Bobescu, în timp ce patologia valvulară, hipertensiunea arterială și trombembolismul pulmonar de către Prof. Habil. Dr. Med. Diana ȚÎNȚ. Spre sfârșitul semestrului, după ce este finalizată partea de cardiologie, mai sunt studiate și pneumonii, pleurezii, BPOC, diabet zaharat, sincopa și moartea subită.

        Lucrările practice sub îndrumarea Conf. Dr. Med. Elena Bobescu cu care a studiat și grupa mea, s-au desfășurat într-o manieră deosebit de interactivă încă de la primul stagiu în care studenții au trebuit să își reamintească noțiunile de bază despre EKG, învățate la fiziologie în primul semestru al anului II. Cu alte cuvinte, la primul stagiu de cardiologie fiecare student interpretează câteva EKG-uri pentru a-și reîmprospăta memoria: trebuie sa identifice pe EKG ritmul cardiac (dacă este regulat/ neregulat), frecvența cardiacă și axul QRS și dacă observă un aspect diferit față de EKG-ul fiziologic. Mai apoi, următoarele stagii s-au desfășurat într-o manieră la fel de interactivă. Pe baza materiei studiate la curs în săptămâna aferentă stagiului, urmează o mică aprofundare a noțiunilor la începutul stagiului, urmând apoi să fie prezentate o serie de EKG-uri corespondente patologiilor studiate, pe care studenții au ,,onoarea” de le interpreta, sub îndrumarea profesorului. Dacă la început, studentul se simte pierdut în momentul în care primește EKG-ul și trebuie singur să își spună părerea de „profesionist” în fața întregii grupe, după câteva stagii tracul de a vorbi în public dispare, noțiunile de bază sunt deja mai bine întipărite în minte și punerea unui diagnostic corect nu mai pare o sarcină atât de dificilă/imposibilă. Spre finalul semestrului, fiecare student a trebuit să realizeze o prezentare de caz fie pe o patologie studiată la curs, fie o patologie la alegerea sa (dar din sfera cardiologiei) pe care a trebuit să o prezinte în cadrul stagiului, urmând și o mică discuție pe seama sa cu profesorul îndrumător și colegii de grupă. Prezentările sunt notate, însă nu au o pondere în cadrul examenului practic, ce reprezintă mai degrabă o aplicare în clinică a noțiunilor studiate la curs.

Examenul la Medicină Internă este oral și a fost singurul examen care s-a desfășurat fizic în semestrul I. Fără doar și poate, a fost cel mai provocator și poate chiar cel mai dificil examen al anului IV. Bibliografia de examen este reprezentată de cursurile îndrumătorilor de curs. Pentru aprofundarea materiei este recomandat atât de Conf. Dr. Med. Elena Bobescu, cât și de către Prof. Habil. Dr. Med. Diana Țînț - “Mic tratat de cardiologie” - Carmen Ginghină. Atât examenul practic, cât și examenul teoretic s-au desfășurat în aceeași zi, în timpul sesiunii. 

Examenul practic a constat din interpretarea a 2 electrocardiograme și a unei radiografii cardio-pulmonare și are caracter eliminatoriu. Studenții trag la sorți cele 2 EKG-uri și o radiografie și au aproximativ 15-20 min pentru a-și pregăti răspunsul. Urmează apoi răspunsul în fața comisiei de examinare compusă din Conf. Dr. Med. Elena Bobescu/ Prof. Habil. Dr. Med. Diana Țînț (în funcție de repartizarea aleatorie a grupelor) și un profesor îndrumător de stagiu. Examenul practic joacă un rol decisiv, întrucât punerea unui diagnostic greșit pe EKG poate duce la eliminarea din examen. Dacă greșelile minore pot fi trecute cu vederea, nerecunoașterea unor tulburări de ritm majore (fibrilație atrială/ ventriculară, tahicardie, flutter etc) sau a unui infarct duce, cu siguranță, la nepromovarea examenului. Dacă examenul practic este promovat, urmează examenul teoretic pentru care se extrag încă 3 subiecte: un subiect din materia de cardiologie predată de Conf. Dr. Med. Elena Bobescu, un subiect din materia de cardiologie predată de Prof. Habil. Dr. Med. Diana Țînț și un subiect non-cardio din materia predată de Conf. Dr. Med. Elena Bobescu/Prof. Habil. Dr. Med. Diana Țînț. Studenții au la dispoziție în jur de 20-30 de min pentru pregătirea subiectelor, apoi urmează prezentarea acestora în fața cadrelor didactice examinatoare. Cerințele cadrelor didactice nu sunt deosebit de exigente, însă cardiologia este o materie importantă, majoritatea pacienților suferind de o afecțiune cardio-vasculară de-a lungul vieții, motiv pentru care cunoașterea unor noțiuni de bază precum mecanismul fiziopatologic, tabloul clinic, modificările pe electrocardiograma și tratamentul afecțiunilor cardio-vasculare este esențială pentru pregătirea unui medic în devenire și implicit pentru promovarea examenului. Cu alte cuvinte, dacă cadrele didactice nu au pretenția ca studenții să cunoască chiar toate ghidurile Societății Europene de Cardiologie (veți avea foarte mult de a face cu ele pe timpul semestrului) pe de rost, au pretenția a stăpâni în linii mari atitudinea terapeutică corespunzătoare diferitelor afecțiuni fundamentale și frecvent întâlnite în cardiologie (insuficiența cardiacă, angina pectorală stabilă/ instabilă, tulburări de ritm - sunt doar câteva exemple). 

Așadar, Medicina Internă rămâne cea mai importantă disciplină a semestrului I a anului IV. Cu toate acestea, rămâne o disciplină frumoasă întrucât nimic nu este mai îmbietor decât a vindeca inima unui om. Și dacă adeseori în medicină nu toate bolile sunt amenințătoare de viață, afecțiunile cardio-vasculare netratate corespunzător reprezintă debutul declinului sănătății pacientului. Astfel, punerea unui diagnostic corect și stabilirea unei atitudini terapeutice corespunzătoare, prelungesc durata de viață a pacientului, moment în care medicul poate considera că și-a îndeplinit rolul. 

Bibliografie utilă: 

1. “Mic tratat de cardiologie”, Carmen Ginghină, Editura Academiei Române, Bucuresți, 2010.

2. Ghidurile Societății Europene de Cardiologie: https://www.escardio.org. 

3. “Compendiu de electrocardiografie clinică”, Dumitru Zdrenghea, Diana Pop, Radu Roșu, Gabriel Gușetu, Editura Prior Media Grup.

4. Investigații paraclinice în cardiologie - Îndrumar pentru studenții la medicină (Partea I - Noțiuni de electrocardiografie și ecocardiografie), Dr. Diana Țînț, Editura Lux Libris, 2007.

5. Rapid Interpretation of EKG's, Sixth Edition - Dale Dubin, Editura: Cover Publishing Co. (ABC-ul EKG-ului - cartea este recomandată pentru înțelegerea noțiunilor de bază, NU este suficientă pentru promovarea examenului sau pentru înțelegerea unor noțiuni avansate de EKG). 

4. Metodologia cercetării ştiințifice medicale (MCS)

Cursurile și lucrările practice au fost susținute de către Șef Lucrări Dr. Med. Luigi Geo MĂRCEANU și au avut loc o dată la două săptămâni. Pe parcursul semestrului, studenții au de realizat un proiect - studiu clinic randomizat pe o temă la alegere, prin utilizarea unui software pus la dispoziție de către Dr. Mărceanu - Graph Pad 3 free demo. Cu alte cuvinte, proiectul este reprezentat de un referat cu structură clasică (introducere, scopul și ipoteza de lucru, materiale și metode, rezultate, discuție, concluzie și bibliografie) - de tip studiu clinic randomizat. Pentru redactarea referatului, studenții trebuie să aplice practic noțiunile teoretice învățate la curs și la lucrările practice. Mai exact, pentru redactarea rezultatelor, studenții se vor folosi de soft-ul pus la dispoziție de către Șef lucrări dr. med. Luigi Geo Mărceanu pentru a putea calcula diferiții parametri (P, RR, RAR, RRR, NNT). De asemenea, pentru capitolul de discuții, studenții trebuie să se folosească de noțiunile învățate la curs și la lucrările practice pentru a interpreta parametrii calculați în cadrul studiului lor clinic randomizat. Dacă la început proiectul poate părea dificil de realizat, pe parcursul semestrului, Șef Lucrări Dr. Med. Luigi Geo Mărceanu explică toți pașii pentru redactarea referatului și modul în care se utilizează software-ul. 

Examenul practic a constat în nota obținută pe referat și a contat 40% din nota finală. Examenul teoretic a constat din 20 de întrebări (complement simplu și multiplu), timp de lucru 40 de min, pondere 60%. Examenul este mai dificil deoarece, spre deosebire de alte discipline, este necesară cunoașterea unor noțiuni de statistică cu care studentul medicinist se întâlnește pentru prima dată în cadrul disciplinei MCS. 

5. Neurochirurgie

Îndrumătorul de curs al disciplinei neurochirurgie este Dr. Med. Cristian Kakucs. Cursurile au loc o dată la 2 săptămâni, disciplina nu cuprinde și lucrări practice. Dr. Med. Cristian Kakucs întotdeauna include în cursurile sale diferite cuvinte ale unor artiști sau ale unor diverse personalități, “facts” despre neurochirurgie sau medicină în general, care dau o notă aparte cursurilor sale, pe care le-am putea numi chiar semnătura sa distinctivă. 

Cursurile curpind noțiuni generale despre diagnosticul clinic, paraclinic și tratamentul: traumatismelor cranio-cerebrale, vertebro-medulare, tumorilor benigne și maligne, compresiunilor medulare, accidentului vascular cerebral, hidrocefaliei, supurațiilor chirurgicale intracraniene și herniei de disc. 

Bibliografia pentru examen este reprezentată atât de cursurile cadrului didactic, cât și de un suport de curs oferit de către Dr. Med. Kakucs - “Neurochirurgie - curs pentru studenți”. 

Examenul teoretic a constat în 10 întrebări - tip grilă - complement simplu, timp de lucru: 30 de min. 

6. Radiologie și imagistică medicală

  Atât cursurile, cât și lucrările practice au fost îndrumate de către Șef lucrări Dr. Med. Rosana Mihaela MANEA. Întrucât radiologia rămâne una dintre disciplinele studiate în facultate cu al cărei obiect de studiu – radiografia, medicii se confruntă zi de zi, indiferent de specialitatea aleasă (fie că este vorba de ortopedie, pneumologie, oncologie medicală, cardiologie, nefrologie etc), studiul intens al acestei materii este foarte important încă din timpul facultății. Însă, datorită Șef lucrări Dr. Med. Rosana Mihaela Manea, orice student absolvent de an IV la Facultatea de Medicină din Brașov știe să interpreteze corect o radiografie și să se orienteze către un posibil diagnostic, fără prea multe ezitări. Lucrările practice coordonate de către Șef lucrări Dr. Med. Rosana Mihaela Manea sunt deosebit de interactive, încă de la primul laborator fiecare student primește cel puțin o radiografie pe care trebuie să identifice: planul examinat, incidența și localizarea elementului patologic (dacă există) și tipul de leziune elementară radiologică.

Cursurile și lucrările practice s-au ținut săptămânal, întotdeauna la lucrările practice sunt discutate radiografii pe baza informației discutate la cursul anterior, motiv pentru care este necesară o pregătire (=aprofundarea materiei de curs) premergătoare laboratorului. Dacă Șef lucrări Dr. Med. Rosana Mihaela Manea pare mai dură la început, pe parcurs veți descoperi că aceasta păstrează o atitudine mai severă în cadrul laboratoarelor pentru a motiva studenții să învețe din timpul semestrului. Cu siguranță, veți fi plăcut surprinși când, în timpul sesiunii, pregătirea pentru examen înseamnă mai mult o recapitulare a materiei deja învățate pentru lucrările practice.

Mai mult decât atât, deși o mare parte a semestrului I a anului 2020 - 2021 s-a desfășurat în scenariu online, Șef lucrări Dr. Med. Rosana Manea s-a asigurat că fiecare grupă susține un stagiu fizic pentru a le acorda studenților oportunitatea de a interpreta o radiografie în adevăratul sens al cuvântului (să o orienteze singuri, să găsească lumina potrivită) și nu doar o fotografie pe un ecran. 

Examenul practic a constat din 18 radiografii cu diverse patologii pe care studenții au avut de răspuns la diferite cerințe: să identifice nivelul leziunii, să pună un diagnostic prezumtiv, să identifice tipul de leziune radiologică elementară sau diverse caracteristici ale unei leziuni. Întrebările au fost de tip grilă (complement simplu/multiplu), adevărat/fals și de completat cu răspunsul corect. Toate patologiile au fost discutate în cadrul laboratoarelor cu Șef lucrări Dr. Med. Rosana Manea. Examenul teoretic a constat în 45 de întrebări, timp de parcurgere 1h 30 min. Întrebările au fost de tip grilă (complement simplu/multiplu) și adevărat/fals. Majoritatea întrebărilor sunt elaborate pe baza aspectelor importante discutate la curs și pe care Șef lucrări Dr. Med. Rosana Manea a insistat atât la curs, cât și la lucrările practice.

Tip 1: În cadrul lucrărilor practice, Șef lucrări Dr. Med. Rosana Manea are pretenția ca fiecare student să poată identifica tipul de modificare elementară radiologică (opacitate/ transparență) și cele 7 caracteristici ale unei opacități: localizare, formă, dimensiune, contur, structură, intensitate, relația cu organele din jur.

Tip 2: În cadrul laboratoarelor, fiecare student interpretează individual cel puțin câte o radiografie, iar apoi poate avea loc chiar o discuție cu doamna doctor pe seama patologiei respective, motiv pentru care materia de curs trebuie aprofundată cu seriozitate înainte de o lucrare practică.

7. Pneumologie

Cursurile au avut loc săptămânal, iar lucrările practice o dată la 2 săptămâni, ambele fiind coordonate de către Șef lucrări Dr. Med. Dana Sorina ALEXANDRESCU. La curs, o mare parte din semestru este studiat TBC-ul, urmând apoi să fie studiate neoplasmele pulmonare și pleureziile. Dacă materia de curs este complexă și mai anostă, cu siguranță, lucrările practice rămân îndrăgite de către studenți întrucât Șef lucrări Dr. Med. Dana Alexandrescu pune accentul pe îndrumarea studenților în a dobândi cât mai multe deprinderi practice pe care le posedă un pneumolog. Încă de la primele laboratoare, Șef lucrări Dr. Med. Dana Alexandrescu susține cu fiecare grupă un stagiu în care fiecare student are oportunitatea de a efectua o testare la tuberculină. Din păcate, semestrul I al anului 2020-2021 desfășurându-se o mare parte în scenariu online, eu și colegii mei am putut participa la un singur stagiu desfășurat fizic. Lucrările practice la pneumologie au abordat următoarele teme: ancheta epidemiologică, testul la tuberculină, vaccinarea BCG, toracocenteza, bronhoscopia și interpretarea de spirometrii. Încă din timpul semestrului, Șef lucrări dr. med. Dana Alexandrescu pune accentul pe înțelegerea spirometriilor și a modului de interpretare a acestora. Dacă ești atent în timpul lucrărilor practice, odată înțeles modul de interpretare al spirometriilor, nu se mai uită. Mai mult decât atât, Șef lucrări Dr. Med. Dana Alexandrescu pune la dispoziția studenților mai multe spirometrii pentru a exersa în vacanță, pe care după aceea le discută și le explică în cadrul lucrărilor practice. 

În timpul semestrului, fiecare student a avut de realizat un referat pe o temă ce ține de pneumologie, la alegere, cu condiția de a nu se repeta temele referatelor. Cu alte cuvinte, fiecare student are dreptul să își aleagă orice temă dorește, cât timp nu se suprapune cu temele colegilor, motiv pentru care cel mai eficient mod de alegere al temelor este să fie creat un tabel de către șeful de an pe care studenții să îl completeze începând cu o anumită dată și oră prestabilită, astfel încât modul de alegere al temelor să fie în maniera “primul venit - primul servit”. 

Criterii de redactare a referatului:

• Minim 30 de pagini;

• Fontul Universității Transilvania (poate fi descărcat de pe site-ul facultății: Intranet - Identitate vizuală - Fonturi - https://intranet.unitbv.ro/Intranet/Identitate-vizuala/Fonturi);

• Referatul trebuie să fie însoțit de o prezentare power point de minim 60 slide-uri; 

• Spațiere între rânduri: 1 pt; 

• Bibliografie redactată corect, în ordine alfabetică.

Redactarea referatului trebuie realizată din timp încât implică un volum mare de muncă pentru care este necesară o perioadă mai lungă de timp. 

Examenul la pneumologie a fost oral și a constat din interpretarea unei spirometrii, alături de 2-3 întrebări din materia de curs și de laborator. Accentul este pus pe interpretarea spirometriei, Șef lucrări Dr. Med. Dana Alexandrescu își dorește ca fiecare student, după studierea timp de un semestru a pneumologiei, să poată interpreta corect o spirometrie. Întrebările teoretice se axează pe noțiuni pe care Șef lucrări Dr. Med. Dana Alexandrescu a pus accent și la curs și la lucrările practice cum ar fi: ancheta epidemiologică, vaccinarea BCG, tratamentul TBC (sunt doar câteva exemple). 

Acestea fiind spuse, deși este un semestru liniștit, fiind primul an în care predomină materiile clinice, studenții trebuie să acorde atenție tuturor materiilor studiate pentru a-și forma o cultură generală medicală de care orice medic bun trebuie să dispună. 

Autor: Andrada Maria Băncilă